| schema:text
| - Despre
-
Toate Verificările
-
Resurse
-
Proiecte speciale
-
Blog
-
Contact
-
Un raport al Comisiei Europene de la Veneția privind decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024 a fost interpretat de unii utilizatori de pe rețelele de socializare ca dovada unei lovituri de stat în România și că turul doi al alegerilor prezidențiale din 2024 ar fi trebuit să aibă loc.
Spre exemplu, un utilizator susține într-o postare că în „15 martie 2025 Comisia de la Veneția a adoptat un raport devastator care demască anularea alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024 de către Curtea Constituțională a României drept un act arbitrar, lipsit de legitimitate și periculos pentru statul de drept”.
Și în alte postări de Facebook (exemple aici, aici, aici și aici) utilizatorii susțin că raportul Comisiei de la Veneția ar arăta că alegerile prezidențiale din 2024 ar fi fost anulate ilegal și cele care urmează să aibă loc în mai 2025 ar fi nule. Utilizatorii mai cred că acest raport i-ar da dreptate lui Călin Georgescu (aici).
Un utilizator atribuie în una din postări Comisiei de la Veneția următorul citat: „Alegerile au fost anulate ilegal și fără dovezi. Noile alegeri sunt organizate în baza legislației neschimbate”. În raportul respectiv nu apare acest text, citat între ghilimele în postarea de Facebook.
Alți utilizatori speculează că, prin acest raport, Comisia de la Veneția ar fi „constatat lovitura de stat din România” și că „procurorul general al României este obligat să se sesizeze”, pentru că raportul ar avea „valoarea intrinsecă a unei sesizări penale”.
„În cazul în care Procurorul General va rămâne pasiv, va intra el însuși sub incidența Codului penal, refuzul de a desfășura ancheta reprezentând acoperirea LOVITURII DE STAT!”, spune un utilizator într-o postare pe Facebook.
După anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, în 6 decembrie 2024, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Theodoros Rousopoulos, a solicitat Comisiei de la Veneția un raport urgent privind acest subiect, printr-o scrisoare din 13 decembrie.
Practic, acesta a cerut Comisiei de la Veneția să răspundă la următoarea întrebare: „În ce condiții și în baza căror standarde juridice poate o curte constituțională să invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din România?”
Încă de la momentul trimiterii scrisorii era evident că raportul respectiv va fi supus aprobării în cea de-a 142-a sesiune plenară a Comisiei de la Veneția, în 13-15 martie 2025.
Însă raportul a fost finalizat și publicat înainte de această sesiune plenară, pe 27 ianuarie 2025, și poate fi consultat aici. În document este precizat că acest raport este opinia Comisiei de la Veneția, deci nu un act care să oblige CCR sau autoritățile române să ia anumite măsuri specifice.
După ședința plenară, în 18 martie, raportul a fost republicat pe site de Comisia de la Veneția,în aceeași formă.
La începutul raportului, Comisia precizează că nu este rolul său să analizeze faptele cazului sau să examineze decizia Curții Constituționale a României (CCR). Raportul răspunde la întrebarea adresată de către Adunarea Parlamentară, care are un caracter general și se referă la o „analiză a dreptului constituțional comparat general (un studiu privind diferențele și asemănările dintre constituțiile și sistemele juridice ale mai multor țări – n.red), precum și a standardelor europene și internaționale”.
Comisia de la Veneția a avut în vedere faptul că CCR a acționat din oficiu, pe baza unei competențe largi, conform căreia instituția „asigură respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele votului”, dar și faptul că decizia de anulare s-a bazat pe interferența pe rețelele sociale și utilizarea tehnologiilor digitale și AI pentru favorizarea unui candidat.
În raportul său, Comisia a analizat și următoarele lucruri: dreptul de a invalida alegeri din oficiu; utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în campaniile electorale; influența externă a unui alt stat.
În textul raportului, apare explicat care sunt standardele internaționale care ar trebui urmate în contextul alegerilor și a evidențiat că în Codul de Bună Practică în Materie Electorală al Comisiei de la Veneția scrie clar că că: „organul de apel trebuie să aibă autoritatea de a anula alegeri acolo unde neregulile ar putea să afecteze rezultatul. Trebuie să fie posibil să anuleze întregul proces electoral sau doar rezultatele pentru o circumscripție sau o secție de votare. În cazul anulării, trebuie să se organizeze alegeri noi în zona respectivă”.
Comisia de la Veneția a notat că ar fi adecvat ca decizia de anulare a alegerilor să fie luată de „cel mai înalt organ electoral”, adică Autoritatea Electorală Permanentă, în cazul României – și apoi să poată să fie revizuită de „cel mai înalt organ judiciar”, anume CCR sau altă instanță electorală specializată.
Chiar dacă aceasta este situația ideală, Comisia precizează că dreptul CCR de a anula alegerile „este conform cu standardele europene și internaționale, precum și cu legislația din multe state”.
S-a abordat și problema invalidării alegerilor din oficiu.
Deși standardele internaționale nu impun și nu interzic, în principiu, deciziile luate din oficiu, adică fără ca instanța să fie sesizată în prealabil, opinia Comisiei este că puterea curților constituționale de a invalida alegerile în acest fel ar trebui „să fie limitată la circumstanțe excepționale și să fie clar reglementată pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor”.
Comisia mai arată că anularea alegerilor ar trebui să fie posibilă doar dacă integritatea lor a fost grav compromisă, într-un mod ireversibil, influențând semnificativ rezultatul voturilor. În acest caz este necesară reluarea alegerilor.
Cu toate acestea, Comisia de la Veneția face mențiunea că „nu va fi niciodată o ‘repetare’ reală, deoarece va avea loc întotdeauna în condiții schimbate”.
Aceste mențiuni despre „repetarea reală a alegerilor”, „circumstanțele excepționale” și „păstrarea încrederii alegătorilor în legitimitatea alegerilor” par să fie porțiunile din textul Comisiei de la Veneția care au stârnit speculațiile din mediul online.
Totuși, mențiunile respective arată doar că au existat probleme procedurale în procesul de anulare a alegerilor. Nu apare nicăieri în text că decizia CCR ar fi fost una ilegală sau că alegerile din luna mai sunt nule, așa cum se afirmă în mediul online.
Comisia a mai arătat că procesul de contestare a rezultatelor alegerilor trebuie „să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente, asigurând, în special, evitarea oricărei arbitrarități”.
Comisia a notat și că reclamanții ar trebui să aibă dreptul la o audiere publică la care să participe ambele părți. Asta nu înseamnă că i s-a dat dreptate fostului candidat Călin Georgescu, ci doar că în astfel de cazuri trebuie să fie „prevăzută o formă de audiere sau consultare cu părțile afectate, pentru a le permite acestora să își prezinte punctele de vedere și dovezile”.
Comisia a concluzionat că, deși anularea rezultatelor alegerilor trebuie, în principiu, să se bazeze pe faptul că legea a fost încălcată, instanțele constituționale pot aprecia constituționalitatea legislației electorale și pot invalida alegerile, dacă se constată că nu se garantează dreptul la alegeri libere. Asta se poate întâmpla inclusiv în cazurile în care legea nu reglementează aspecte importante ale campaniei electorale.
Tot în concluzie, Comisia de la Veneția atrage atenția că este necesară îmbunătățirea legislației referitoare la anularea rezultatelor alegerilor și recomandă ca statele să facă acest lucru.
Trebuie să avem în vedere că acest raport nu este un act de natură juridică sau o „sesizare penală”, cum susțin unii utilizatori pe rețelele sociale. Este o opinie generală, în care Comisia de la Veneția explică în ce condiții poate o curte constituțională să invalideze alegerile, având ca speță ce s-a întâmplat în România în decembrie 2024.
Decizia CCR rămâne valabilă, iar alegerile prezidențiale urmează să se reia în luna mai.
Afirmațiile din mediul online cu privire la decizia Comisiei de la Veneția sunt false. Comisia nu a spus că decizia de anulare a alegerilor este ilegală sau arbitrară, nici că alegerile din luna mai ar fi nule și nici nu a confirmat că în România ar fi avut loc vreo lovitură de stat.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
|
![[RDF Data]](/fct/images/sw-rdf-blue.png)
![[cxml]](/fct/images/cxml_doc.png)
![[csv]](/fct/images/csv_doc.png)
![[text]](/fct/images/ntriples_doc.png)
![[turtle]](/fct/images/n3turtle_doc.png)
![[ld+json]](/fct/images/jsonld_doc.png)
![[rdf+json]](/fct/images/json_doc.png)
![[rdf+xml]](/fct/images/xml_doc.png)
![[atom+xml]](/fct/images/atom_doc.png)
![[html]](/fct/images/html_doc.png)