| schema:text
| - Despre
-
Toate Verificările
-
Resurse
-
Proiecte speciale
-
Blog
-
Contact
-
Într-un clip publicat pe Meta pe 9 ianuarie, un utilizator compară o propunere legislativă elaborată de Ministerul Apelor și al Pădurilor din Finlanda cu planul Hrană, Apă, Energie propus de Călin Georgescu, candidatul independent la alegerile prezidențiale anulate în decembrie.
Autorul postării mai susține și că planul lui Georgescu dă dovadă de patriotism economic, deși a fost catalogat de către societate drept „niște mizerii comuniste” și se întreabă de ce numai în România nu pot fi luate aceste măsuri.
„Fraților, în timp ce mass-media manipulatoare și mincinoasă să ne atace zi și noapte pe noi și pe Călin Georgescu, Finlanda, una din țările cu cel mai ridicat nivel de trai, ia o măsură fără precedent interzice privatizarea furnizării de apă din motive de securitate. Vă sună cunoscut cumva programul hrană, apă, energie? Sau numai în România, măsurile astea de interes economic, patriotism economic sunt considerate niște mizerii comuniste?”
Utilizatorul citează titlul unei știri de pe G4Media care relatează despre modificările de lege propuse de Ministrului finlandez al Agriculturii și Pădurilor, care interzic municipalităților să vândă către investitorii privați părți din companiile publice care se ocupă cu furnizarea apei din țară. Decizia ar fi fost luată, notează site-ul, în contextul unei presupuse sabotări a sistemelor critice din Finlanda, în ultimul an, și care au în spate Federația Rusă.
Proiectul de lege revizuit se află în dezbatere publică până în februarie și propune introducerea un nou amendament la Legea Serviciilor de Apă (Water Services Act) care să elimine orice încercare de privatizare a companiilor municipale care se ocupă cu furnizarea de apă, după ce în 2020 autoritățile din orașul Jyväskylä au propus vânzarea unui pachet de 40% din acțiunile companiei publice Alva.
Municipalitatea voia să vândă, printre altele, infrastructura și serviciile de distribuție a apei către o firmă privată. Firmele de furnizare se întrețin din facturile consumatorilor și din fondurile de la municipalități, ceea ce poate conduce la o finanțare redusă în modernizarea sistemului de alimentare, care poate fi un factor pentru care a fost luată în calcul vânzarea.
Grupurile civice s-a opus acestui demers, propunând inițiativa The Water is Ours (Apa este a noastră). Inițiativa semnată de 89 de mii de oameni, cerea parlamentului sa modifice legea actuală în așa fel încât să apară în corpul legii explicit scris că firmele de furnizare a apei trebuie să rămână doar în administrarea statului. Aceștia notau că privatizarea, chiar și într-un procent minoritar, poate conduce la creșteri de prețuri și nu garantează că firmele vor investi în modernizarea rețelelor.
În 2021 Parlamentul a cerut guvernului de la Helsinki să elaboreze un proiect de lege care să se folosească de propunerile cetățenilor pentru a amenda legea actuală. Primul draft al propunerii legislative a fost respins, deoarece menționa o liberalizare de până la 49% din totalul de acțiuni ale firmelor deținute de stat, notează mai multe redacții finlandeze (aici și aici).
Până nu va fi votată în parlament, legea nu poate produce efecte.
În Finlanda existau în 2017 peste 1100 de firme care se ocupă de distribuția de apă, toate deținute de stat. Municipalitățile sunt și în prezent direct responsabile de colectarea, purificarea, distribuirea și taxarea apei. Până acum, în cazul localităților mici care nu puteau ține pasul cu prețurile lucrărilor de mentenanță, legea prevedea că pot fi vândute doar între municipalități.
Ceea ce utilizatorul nu a explicat în clipul postat este că propunerea legislativă din Finlanda doar reafirmă poziția executivului cu privire la modul în care își protejează resursele naturale și nu poate fi comparat cu planul fostului candidat.
În planul Hrană, Apă, Energie, acesta susține că statul român trebuie neapărat să aibă o participație minimă de 51% „ în tot ceea ce înseamnă exploatări de resurse naturale pe teritoriul României”, iar că sursele de apă minerale și termale trebuie naționalizate.
În România, firmele de furnizare a apei sunt, în majoritatea cazurilor, deținute de autoritățile locale, după cum menționează Legea 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă și de canalizare și Legea 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice.
Potrivit datelor de la Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, în 2022, din totalul de operatori de distribuție a apei în România, existau 43 de operatori regionali mari, 2 operatori cu capital mixt (Apa Nova și Apa Nova Ploiești), operatori cu capital public organizați în servicii ale municipiilor și alte firme cu capital mixt sau privat, cele din urmă într-un număr mic.
Așadar, comparația pe care încearcă să o facă utilizatoul din imagini este lipsită de argumente și nu descrie pe larg situația reală din Finlanda. Este un mesaj de susținere al unui plan contestat de societatea din România după ce o redacție a descoperit un plan similar propus de Ilan Șor, un fost deputat din Republica Moldova care ar avea legături apropiate cu Rusia.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
|
![[RDF Data]](/fct/images/sw-rdf-blue.png)
![[cxml]](/fct/images/cxml_doc.png)
![[csv]](/fct/images/csv_doc.png)
![[text]](/fct/images/ntriples_doc.png)
![[turtle]](/fct/images/n3turtle_doc.png)
![[ld+json]](/fct/images/jsonld_doc.png)
![[rdf+json]](/fct/images/json_doc.png)
![[rdf+xml]](/fct/images/xml_doc.png)
![[atom+xml]](/fct/images/atom_doc.png)
![[html]](/fct/images/html_doc.png)