| schema:text
| - Despre
-
Toate Verificările
-
Resurse
-
Proiecte speciale
-
Blog
-
Contact
-
Zăpada care nu se topește, deci este artificială – aceasta este conspirația care circulă în legătura cu ultimul val de ninsoare din România. Unii utilizatori prezintă și un așa-zis „experiment” în care este se încearcă topirea unui bulgăre de zăpadă, mai întâi cu o mini torță cu gaz, apoi o brichetă.
La o primă vedere, în videoclip se poate observa cum zăpada arde și se înnegrește, însă fără a curge apă din bulgăre, aspecte menționate de mai multe ori de autor în filmare.
Autorul videoclipului promovează ideea că zăpada din București ar fi artificială, fenomenul meteorologic fiind “provocat”, așa cum reiese din descrierea postării, de așa numitele chemtrails. (Factual a mai verificat în trecut acest subiect aici, aici, aici și aici)
Despre ninsorile din București
În 16 februarie 2025, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a transmis o avertizare meteorologică de cod galben, fenomenele vizate fiind ninsori temporar viscolite, vreme rece și o intensificare a vântului. Capitala București, dar și mai multe județe din sudul țării, erau vizate de avertizarea în cauză.
ANM a mai transmis că stratul de zăpadă ar urma să fie de 10-20 cm. Avertizarea inițială a fost valabilă până în 18 februarie, dar a fost extinsă până pe 19 februarie.
În 17 februarie, Poliția Română a anunțat că în toate zonele vizate de avertizarea meteorologică se circulă în condiții de iarnă.
Știința din spatele zăpezii care „arde”
Trendul conspiraționist de a da foc zăpezii pentru a dovedi că aceasta ar fi artificială nu este unul nou. Încă din anul 2021, Popular Mechanics și USA Today au deconspirat această ipoteză conspiraționistă.
În articolul USA Today, mai mulți experți în chimie explică de ce zăpada poate părea că arde și că nu se topește.
În articol, este prezentat un videoclip asemănător cu cel postat de utilizatorul Facebook în limba română, unde este realizat un „experiment” asupra unui bulgăre de gheață.
Govind Rao, profesor de chimie și inginerie biochimică la Universitatea din Maryland, explică cum motivul pentru care apar urme de arsură pe bulgărele de zăpadă provine de la combustia incompletă a gazului butan provenit din brichete sau alte arzătoare bazate pe acest tip de gaz.
Daniel Weix, profesor de chimie la Universitatea Wisconsin-Madison, mai spune în articol cum gazul butan nu arde într-un mod curat, de unde și depunerea de funingine pe obiectele care sunt arse.
Tot Weix mai explică și că există posibilitatea ca apa rezultată din topire să fie atrasă în bulgărele de zăpadă.
Revista științifică Popular Mechanics explică simplu: focul transformă masa înghețată dintr-o stare solidă, direct într-o stare de vapori, fără a mai trece prin starea lichidă. Acest fenomen poartă numele de sublimare.
Sublimarea oferă gheții carbonice efectul de fum, folosit pentru a crea atmosferă în cadrul petrecerilor sau a unor diverse evenimente, mai subliniază Popular Mechanics.
Un studiu din 2018 al Universității din Amsterdam arată că sublimarea gheții solide are loc la fel de rapid ca și evaporarea apei, în condițiile potrivite.
În urmă cu 4 ani, și France24 a apelat la ajutorul unei profesoare de chimie, care să explice de ce zăpada pare să nu se topească, atunci când e încălzită cu o flacără mică (de tipul arzător, brichetă). Mai jos, explicația video:
În programa școlară din România, sublimarea este un proces care se învață, pe scurt, în clasa a șasea. Se revine asupra lui la liceu, în clasa a zecea.
Concluzie
Teoria privind zăpada falsă care nu s-ar topi este falsă. În realitate, este vorba despre procesul de sublimare, care face ca apa (zăpada) să treacă din stare solidă, direct în stare gazoasă (vapori). Ninsorile din București nu au fost “create” într-un mod artificial, iar urmele de funingină pot apărea pe zăpadă, din cauza încărcăturii cu butan a brichetelor.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
|
![[RDF Data]](/fct/images/sw-rdf-blue.png)
![[cxml]](/fct/images/cxml_doc.png)
![[csv]](/fct/images/csv_doc.png)
![[text]](/fct/images/ntriples_doc.png)
![[turtle]](/fct/images/n3turtle_doc.png)
![[ld+json]](/fct/images/jsonld_doc.png)
![[rdf+json]](/fct/images/json_doc.png)
![[rdf+xml]](/fct/images/xml_doc.png)
![[atom+xml]](/fct/images/atom_doc.png)
![[html]](/fct/images/html_doc.png)