| schema:text
| - Despre
-
Toate Verificările
-
Resurse
-
Proiecte speciale
-
Blog
-
Contact
-
Un utilizator a publicat pe Meta o postare în care face o serie de afirmații în legătură cu ce ar însemna libertatea „pentru euro-atlantici”.
Am preluat fiecare fragment din postarea sa și am verificat în ce măsură reglementările UE și faptul că suntem membri NATO, coroborate, au sau nu legătură cu afirmațiile utilizatorului.
În România, Legea 46/2003 privind drepturile pacientului menționează faptul că acesta poate refuza sau opri o intervenție medicală. Conform Articolului 35 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, „Orice persoană are dreptul de acces la asistență medicală preventivă și de a beneficia de îngrijiri medicale în condițiile stabilite de legislațiile și practicile naționale”.
Nu există dovezi oficiale care să susțină că cezarienele sunt impuse în mod sistematic în România, în Europa, sau în țările din spațiul euro-atlantic.
Factual.ro a mai abordat subiectul cezarianei aici, care este unul controversat în România. În verificări am citat un studiu din 2024 al Asociației Moașelor Independente, care arată că aproape jumătate dintre femeile chestionate au născut prin cezariană programată, dar majoritatea (72,3%) au ales această metodă la recomandarea medicului, nu din obligație sau frică. Și un medic intervievat de Factual.ro a explicat că, deși nașterea naturală are multe beneficii, în anumite situații cezariană este necesară pentru siguranța celor implicați și trebuie respectată recomandarea doctorilor. Decizia trebuie luată în funcție de condițiile specifice fiecărei sarcini.
Promovarea consumului de alimente procesate nu este specifică organizațiilor euro-atlantice. Uniunea Europeană (UE) nu promovează consumul de alimente procesate. Regulamentul privind etichetarea nutrițională (UE 1169/2011) obligă producătorii să afișeze conținutul de grăsimi, zaharuri, sare și alți nutrienți pe etichetele produselor alimentare, pentru ca cetățenii să poată face alegeri informate.
Intervențiile care modifică corpul, precum chirurgia estetică sau tratamentele de afirmare a identității de gen, sunt opțiuni individuale. Alte practici precum tatuajul, piercingul și alte forme de modificare corporală sunt, de asemenea, voluntare și nu sunt promovate de guvern, UE sau NATO.
Mutilarea genitală (FGM) este recunoscută la nivel internațional ca o încălcare a drepturilor omului și este ilegală în multe țări occidentale. De exemplu, Statele Unite au promulgat Legea privind întărirea opoziției față de mutilarea genitală a femeilor (Legea STOP FGM) pentru a combate această practică.
UE a pus în aplicare politici ample de protecție a copiilor și adolescenților împotriva expunerii la droguri și substanțe ilicite, inclusiv în mediul educațional. De exemplu, unul din obiectivele Strategiei pentru droguri 2021-2025 a Uniunii Europene este de „a contribui la dezvoltarea sănătoasă și în condiții de siguranță a copiilor și tinerilor și la reducerea consumului de droguri ilicite”. În plus, manualul Agenției Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA) oferă o serie de standarde de calitate în legătură cu prevenirea consumului de droguri.
Nu există directive euro-atlantice care să aibă astfel de reglementări. Conform Eurostat (2022), rata divorțurilor în România este de aproximativ 1,2 la 1.000 de locuitori, mai scăzută decât media UE (1,6 la 1.000). Totuși, numărul divorțurilor a crescut în ultimii 20 de ani.
Raportul Eurostat comunică următoarele: „O parte din această creștere se poate datora faptului că în mai multe state membre ale UE divorțul a fost legalizat în această perioadă (de exemplu, în Italia, Spania, Irlanda și Malta). Începutul pandemiei COVID-19 pare să fi avut, de asemenea, un impact asupra ratei divorțurilor, după cum reiese din scăderea ușoară care a avut loc între 2019 și 2020. Cu toate acestea, scăderea ratei brute a divorțurilor a fost mult mai puțin pronunțată (aproximativ 10 %) decât cea observată pentru rata brută a căsătoriilor. De atunci, această valoare a rămas aproape neschimbată.”
Pe 7 mai 2024, UE a adoptat oficial prima sa directivă privind combaterea violenței împotriva femeii și a violenței domestice.
„Legea adoptată astăzi incriminează următoarele infracțiuni în întreaga UE: mutilarea genitală a femeilor, căsătoriile forțate, partajarea neconsensuală de imagini intime, urmărirea cibernetică, hărțuirea cibernetică și incitarea cibernetică la ură sau violență.
Comiterea acestor infracțiuni va fi pasibilă de pedepse cu închisoarea cuprinse între cel puțin un an și cinci ani. Directiva cuprinde, de asemenea, o listă amplă de circumstanțe agravante, cum ar fi săvârșirea infracțiunii împotriva unui copil, a unui fost ori actual soț sau partener sau a unui reprezentant public, a unui jurnalist sau a unui apărător al drepturilor omului, care implică sancțiuni mai severe.
Directiva conține, de asemenea, norme detaliate privind măsurile de asistență și protecție pe care statele membre ar trebui să le ofere victimelor.” (Comunicatul de presă al Consiliului UE)
România are una dintre cele mai scăzute rate de natalitate din UE, dar acest lucru se datorează factori economici și culturali, nu politicilor euro-atlantice.
Conform dr. Iulian Apostu, cercetător la Institutul de Sociologie al Academiei Române, specializat pe sociologia familiei, condiţiile socio-economice nu favorizează familiile cu mulţi copii. În plus, apare problema migrației: populația tânără pleacă în străinătate pentru muncă și studii. De asemenea, există o serie de factori culturali și politici care influențează scăderea natalității: individualismul relațional, un nivel crescut de autonomie, o dorinţă crescută de independenţă materială a fiecărui partener și lipsa unor resurse de protecţie socială stabile.
Conform Eurostat, România a înregistrat cea mai mare rată a inflației la nivel european din luna noiembrie 2024, cu un procent de 5,4%. Media la nivel de UE este de 2,5%. Cu toate acestea, acest procentaj fluctuează și nu se află într-o creștere „galopantă”.
În 2023, aproximativ 21,4% din populația UE, echivalentul a 94,6 milioane de persoane, erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială.
Acest număr a scăzut comparativ cu anul 2022, când se înregistrase un procent de 22%.
Deși numărul copiilor expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială a crescut cu aproape un milion între 2019 și 2022, ajungând la 20,7 milioane, acest lucru nu reprezintă o creștere semnificativă a ratelor generale de sărăcie.
În timp ce multe țări euro-atlantice au cunoscut perioade de inflație, în special în urma unor evenimente globale precum pandemia COVID-19 și tensiunile geopolitice, aceste cazuri nu pot fi atribuite exclusiv apartenenței la NATO și UE. Inflația este un fenomen complex, influențat de diverși factori, inclusiv perturbările lanțului de aprovizionare, prețurile la energie și politicile monetare.
Procentul europenilor cu vârste între 25 și 74 de ani care au absolvit învățământul superior a crescut de la 25.3 % în 2013 to 32.6 % în 2023.
Fiecare stat membru UE este responsabil pentru sistemul său de educație și formare, dar UE poate să ofere sprijin prin diverse strategii. În februarie 2021, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o rezoluție privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale pentru perioada 2021-2030. Acest cadru cuprinde obiective precum reducerea ponderii elevilor de 15 ani cu performanțe scăzute în ceea ce privește competențele de bază, reducerea abandonului școlar și creșterea numărului de absolvenți de studii superioare până în 2030.
Evaluarea culturii generale este subiectivă și nu dispune de un sistem standardizat de măsurare. Strategiile UE în domeniul educației își propun, în schimb, creșterea calității educației.
Corupția este o problemă recunoscută în România, fiind monitorizată de Mecanismul de Cooperare și Verificare al UE.
Nivelurile corupției pot varia în cadrul regiunilor și sectoarelor și sunt necesare eforturi continue pentru combaterea acesteia. Cu toate acestea, corupția nu poate fi atribuită strict unor directive euro-atlantice.
UE s-a angajat să susțină drepturile omului, inclusiv combaterea discriminării pe baza orientării sexuale și a identității de gen. Acest angajament face parte dintr-un efort mai amplu de a asigura egalitatea și de a proteja toți cetățenii împotriva discriminării.
Deși consumerismul este prezent în multe societăți occidentale, organizațiile euroatlantice nu susțin oficial că libertatea înseamnă încurajarea consumerismului pentru a crea dependență economică și socială. Politicile economice ale UE se axează pe piețe libere și concurență loială, cu scopul de a spori creșterea economică și stabilitatea.
Politicile agricole ale UE susțin fermierii prin subvenții. Politica agricolă comună (PAC) a UE vizează sprijinirea agricultorilor, îmbunătățirea productivității agricole, asigurarea unei aprovizionări stabile cu alimente la prețuri accesibile și promovarea practicilor durabile și ecologice.
NATO se concentrează pe apărarea și securitatea colectivă. Deși recunoaște provocările de securitate legate de mediu și climă, nu pune în aplicare politici care să afecteze în mod direct practicile agricole sau gestionarea fermelor tradiționale. Inițiativele de mediu ale NATO vizează înțelegerea și atenuarea riscurilor de securitate generate de schimbările climatice, nu influențarea producției agricole.
Statele membre UE adoptă directivele prin acord și consultare. Politicile sunt negociate.
Conform documentației oficiale a UE, „fiecare acțiune întreprinsă de UE se bazează pe tratate care au fost aprobate în mod voluntar și democratic de către toate țările membre ale UE”.
NATO este o alianță militară interguvernamentală bazată pe principiul apărării colective, astfel cum este subliniat în articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord.
Deciziile în cadrul NATO sunt luate prin consens, necesitând acordul tuturor statelor membre, respectând astfel suveranitatea acestora. Declarația summitului de la Bruxelles din 2018 reafirmă acest lucrU: „Continuăm să susținem dreptul tuturor partenerilor noștri de a face alegeri independente și suverane în materie de politică externă și de securitate, fără presiuni și constrângeri externe”.
Cezar Ionașcu este un consultant de imagine, cunoscut pentru opiniile controversate pe teme sociale și politice.
Acesta vinde cursuri de „dezvoltare personală” și „independență financiară”. Investigațiile realizate de jurnaliștii PressOne (aici, aici și aici) arată că el încurajează practici discutabile pentru evitarea datoriilor. A îndemnat oamenii să nu poarte mască și a promovat teorii anti-5G. În urma unei vizite în Rusia, acesta l-a lăudat pe Putin.
Factual a mai verificat afirmații făcute de el aici.
Afirmațiile lui Cezar Ionașcu sunt o combinație de probleme reale (cum ar fi scăderea natalității, inflația și analfabetismul funcțional) și interpretări subiective ale unor fenomene sociale. Nu există dovezi care să susțină afirmațiile despre un autoritarism sistemic sau impuneri forțate făcute de instituțiile euro-atlantice.
Campaniile de dezinformare pro-ruse exploatează astfel de narațiuni pentru a submina încrederea în instituțiile occidentale. În România s-au răspândit afirmații false conform cărora UE ar forța țara să-și cedeze suveranitatea, alimentând euroscepticismul și naționalismul.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
|
![[RDF Data]](/fct/images/sw-rdf-blue.png)
![[cxml]](/fct/images/cxml_doc.png)
![[csv]](/fct/images/csv_doc.png)
![[text]](/fct/images/ntriples_doc.png)
![[turtle]](/fct/images/n3turtle_doc.png)
![[ld+json]](/fct/images/jsonld_doc.png)
![[rdf+json]](/fct/images/json_doc.png)
![[rdf+xml]](/fct/images/xml_doc.png)
![[atom+xml]](/fct/images/atom_doc.png)
![[html]](/fct/images/html_doc.png)