| schema:text
| - Despre
-
Toate Verificările
-
Resurse
-
Proiecte speciale
-
Blog
-
Contact
-
Un utilizator Facebook a distribuit recent un videoclip cu un avion militar american, dotat cu o armă laser. Peste videoclipul original, utilizatorul a atașat următorul text: „Aceste lentile sunt produse de mks instruments România (firmă Israeliană)”, sugerând faptul că aparatura pentru acest avion ar fi produsă în România.
Avionul din videoclip este un Boeing 747-400F modificat, căruia i-a fost atașat un laser chimic cu oxigen iod (COIL).
Aparatul de zbor a fost realizat pentru a testa fezabilitatea unui sistem de apărare antirachetă, ce are ca scop distrugerea rachetelor balistice tactice, conform unui raport al Departamentului de Apărare al SUA.
Avionul, cunoscut sub denumirea de YAL-1 a fost realizat în urma unui program al forțelor aeriene americane, în colaborare cu firma Boeing, numit „The Airborne Laser” (ABL), început în 1996, conform unui comunicat al companiei.
Dezvoltarea sistemului a fost realizată de mai mulți contractori: Boeing a facilitat aeronava și personalul de management, compania americană Northrop Grumman a oferit laserul COIL, iar o altă companie americană, Lockheed Martin, a realizat suportul pe care a fost atașat laserul, conform aceluiași comunicat de mai sus.
În 2002 a avut loc primul zbor al avionului, de la o bază militară din Wichita.
Ulterior, au avut loc mai multe teste, pentru a testa capabilitatea avionului laser de a doborî rachete, precum cele din 2007 și 2010.
În 2011, după ce au fost investite peste 5 miliarde de dolari în proiect, acesta nu a mai primit finanțare din partea guvernului american, după ce ministrul apărării de la acea vreme, Robert Gates, a declarat că proiectul nu mai era considerat fezabil.
În 2012, aeronava a fost retrasă într-o bază militară din Tucson, Arizona, în anul 2014 fiind dezasamblată.
La începutul acestui an, acest avion a fost în centrul unei teorii a conspirației, care promovează ideea conform căreia cu ajutorul avionului YAL-1 au fost provocate incendiile de vegetație din Los Angeles, din luna ianuarie 2025. Teoria a fost dezmințită de USA Today.
Utilizatorul Facebook mai menționează în postarea sa faptul că lentilele pentru laserul aeronavei a fost produs de firma MKS Instruments, în România.
MKS Instruments este o companie americană, ce se ocupă de controlul procesului industrial (furnizarea de instrumente, subsisteme și sisteme de control al proceselor utilizate pentru măsurarea, monitorizarea, furnizarea și controlul parametrilor proceselor de producție)
Firma a fost fondată în 1961 și își are sediul în Massachusetts, SUA.
În România, MKS Industries este prezentă prin Ophir Optics, care deține în România o fabrică de 3.000 de metri pătrați și 100 de angajați în București.
În fabrica de la București se produc componente optice și subansamble pentru lasere de tăiere de mare putere, mai este specificat pe site-ul companiei.
Totuși, MKS Industries nu a avut nicio implicare în procesul de dezvoltare sau construire a aeronavei YAL-1, companiile care au colaborat cu forțele aeriene americane fiind Boeing, Northrop Grumman și Lockheed Martin, așa cum este menționat mai sus.
Afirmațiile utilizatorului Facebook sunt false. Avionul YAL-1 nu a fost construit în România, proiectul din spatele acestui aparat de zbor fiind dezvoltat și construit exclusiv în Statele Unite ale Americii.
Avionul YAL-1 fiind dezasamblat încă din anul 2014.
De asemenea, compania precizată de utilizatorul Facebook nu a fost implicată în realizarea acestui proiect, MKS Industries nefiind măcar o companie din Israel, ci din S.U.A.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
|
![[RDF Data]](/fct/images/sw-rdf-blue.png)
![[cxml]](/fct/images/cxml_doc.png)
![[csv]](/fct/images/csv_doc.png)
![[text]](/fct/images/ntriples_doc.png)
![[turtle]](/fct/images/n3turtle_doc.png)
![[ld+json]](/fct/images/jsonld_doc.png)
![[rdf+json]](/fct/images/json_doc.png)
![[rdf+xml]](/fct/images/xml_doc.png)
![[atom+xml]](/fct/images/atom_doc.png)
![[html]](/fct/images/html_doc.png)