| schema:text
| - Despre
-
Toate Verificările
-
Resurse
-
Proiecte speciale
-
Blog
-
Contact
-
Într-un comunicat publicat pe site-ul său, în contextul boicotului anunțat de militanții suveraniști față de hipermarketurile din România și pentru susținerea producătorilor locali, George Simion a acuzat hipermarketurile din România că practică prețuri mai mari decât în Vest, pe care le cresc artificial.
„Hipermarketurile din România practică prețuri mai mari decât cele din Europa de Vest, deși puterea de cumpărare a românilor este de trei ori mai mică. Aceste lanțuri străine cresc prețurile artificial, fără nicio justificare economică, doar pentru a-și umple buzunarele”, a anunțat George Simion.
Prețurile de la hipermarketuri din România și din Europa de Vest.
Protestul din 10 februarie despre care vorbește George Simion a pornit în fapt de la îndemnul fostului candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, pentru boicotarea supermarketurilor și hipermarketurilor cu acționari străini.
Unul dintre acestea este Auchan, un business lansat pentru prima dată în Franța. Prețurile pe care le practică atât la noi, cât și în alte țări, le putem verifica pe platformele online ale magazinului.
Am comparat prețurile din România cu cele din Franța și Spania.
În unele situații, comparația nu a fost posibilă sau ușor de făcut. Spre exemplu, gama de brânzeturi și cașcaval e foarte diferită la noi față de Franța, unde predomină produse ca parmezanul, gouda, camembert, brie, etc și nu produse ca telemeaua sau brânza de vaci.
De asemenea, mărcile vândute în fiecare magazin sunt diferite în fiecare țară și este de înțeles că prețurile nu pot fi la fel sau nu pot fi comparabile cu exactitate.
Totuși, am comparat mai multe produse alimentare de bază, iar rezultatele pot fi văzute în graficele de mai jos:
Un alt supermarket pentru care analizăm prețul este Lidl, care a apărut inițial în Germania. Comparativ cu Auchan, în acest caz nu putem să vedem toate produsele comercializate, fiindcă nu toate sunt afișate pe site.
Însă am identificat o listă a prețurilor actuale valabile pentru ziua de 10 februarie în toate magazinele Lidl România. În continuare vom compara aceste prețuri cu produse pe care le regăsim și pe site-ul Lidl sau în cataloage din această perioadă, începând cu 10 februarie, din Germania. Aici trebuie să ținem cont că unele alimente pot fi în ofertă, cu prețuri reduse.
Prezentarea generală a prețurilor o puteți vedea în următorul grafic, iar explicațiile mai jos:
Unt
Vedem că un unt Milbona sau irlandez la Lidl în Germania costă între 2,19 și 2,99 euro (prețul înainte să fie redus), adică 10,90-14,88 lei. La Lidl în România, aceleași sortimente costă 13,39-14,99 lei. Este produsul de bază cu cea mai mare diferență de preț.
Morcovi
Un kilogram de morcovi la vrac costă în Lidl Germania 0,75 euro, adică 3,73 lei. În România, același tip de morcovi costă 2,99 lei/kg.
În ceea ce privește morcovii bio, în Germania aceștia se vând cu 1,79 euro/kg (8,91 lei), iar în România cu 9,99 lei/kg.
În acest caz nu au fost menționate prețurile de la care au fost reduși morcovii, însă trebuie să ținem cont că aceste produse sunt incluse într-o campanie de câteva zile.
Ceapă și cartofi
În Germania, ceapa la vrac se vinde cu 2,99 euro/kg, ceea ce înseamnă 14,88 lei. În România, prețul cepei la Lidl este mult mai mic, de 2,79 lei/kg. Cea mai scumpă ceapă galbenă din lista de prețuri este de 3,99 lei/kg, la plasă și nu depășește prețul celei din Germania.
Cartofii se vând în Germania cu 1,66 euro/kg (8,26 lei), iar în România prețul per kilogram este de 2,99 lei. Cei mai scumpi cartofi albi în România, cei la plasă spălați pentru salată sau cei pentru piure, ajung până la prețul de 7,99 lei/kg, mai puțin decât în Germania unde sunt prezentate ca fiind la un preț avantajos.
Carne
În Germania vedem că prețul pentru cotletul de porc fără os aflat la reducere este de 6,89 euro/kg (34,13 lei) – a patra ofertă din imaginea de mai jos. Reducerea este de 27%, ceea ce înseamnă că prețul dinainte de ofertă era de 9,44 euro/kg (46,98 lei).
În imaginea de mai sus, a doua ofertă este la aripioare. Prețul care include o reducere pentru un kilogram de aripioare era de 4,04 euro (20,11 lei). Conform site-ului, reducerea este de 25%, ceea ce înseamnă că prețul aripioarelor înainte de ofertă era de 5,39 euro (26,83 lei).
În România, prețul întreg la aripioare (un singur produs care se regăsește în lista de prețuri) este de 23,99 lei.
Vom mai compara două tipuri de carne cuprinse în colajul de mai jos, anume carnea tocată de porc-vită și pieptul de pui.
În România, cotletul fără os care nu se află la ofertă se vinde cu 28,90 lei/kg.
În Germania, carnea tocată de porc-vită se vinde cu 5,41 euro/kg (26,93 lei), în timp ce la Lidl România prețul este de 21,99 lei/kg.
Pieptul de pui se vinde în Germania la preț redus de 9,99 euro/kg (49,72 lei) și la 12,33 euro/kg (61,37 lei) dacă recalculăm prețul la valoarea sa înainte de reducerea de 19%.
În lista de prețuri a Lidl România, pieptul de pui se găsește între valorile 28-30,30 lei per kilogram.
În cele din urmă, o pâine ciabatta la 300g se vindea înainte de ofertă cu 0,79 de euro (3,93 lei) în Germania, iar în România prețul său nemodificat este de 3,39 de lei.
Conform unor calcule făcute de Eurostat în decembrie 2024 și prezentate de Institutul Național de Statistică, indicii nivelului prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor sunt cei mai mici în Bulgaria și în România.
Acești indici exprimă câte unități de aceeași monedă sunt necesare pentru a cumpăra o cantitate similară de bunuri și serivicii, dar în țări diferite.
În anul 2023, pentru bunurile de consum și serviciile se plăteau 100 de euro la nivelul Uniunii Europene (media), iar la cele două extreme, 145 euro în Danemarca și respectiv, 59 euro în Bulgaria și 61 de euro în România.
Legat de puterea de cumpărare, trebuie să ne uităm la comparația între țările UE a indicilor de volum ai PIB pe locuitor. Aici, România are un indice de 78, media UE este de 100, iar cel mai mare indice este de 237 în Luxembourg, urmat de 213 în Irlanda.
În acest caz, valorile sunt de cel puțin trei ori mai mari decât în România, însă majoritatea țărilor vestice nu au valori atât de ridicate.
Sursă: INS/Eurostat
Acestea sunt cele mai recente date oficiale, însă ele reflectă situațiile pe anul 2023, sunt semi definitive, iar între timp situațiile economice ale țărilor UE s-au mai schimbat.
Totuși, Eurostat a realizat un raport privind salariile minime exprimate în standarde ale puterii de cumpărare în ianuarie 2025, caz în care România se află între primele 10 din 22 de țări membre UE care au un salariu minim național.
Acest lucru arată că diferențele dintre salariile minime sunt considerabil mai mici după ajustarea în funcție de diferențele dintre nivelurile prețurilor.
Puterea de cumpărare are un rol în modul în care plătim pentru bunurile și serviciile de care avem nevoie pentru a trăi, însă nu este singurul aspect care influențează acest lucru. Un factor important în această privință mai este inflația și indicele prețurilor de consum.
În 2024 față de 2023, indicele prețurilor de consum a fost de 105,59, potrivit unui comunicat al INS. Asta înseamnă că prețurile bunurilor și serviciilor din coșul de consum au crescut cu 5,59% în 2024 față de anul anterior. Aceasta este și rata inflației, estimată oficial la 5,6%.
Modul în care a fost influențat fiecare produs poate fi consultat aici, în comunicatul INS, la partea „Indicele prețurilor de consum în luna decembrie 2024 la principalele mărfuri și servicii”.
Trebuie să ne amintim și că alimentele în România nu s-au scumpit doar în ultima perioadă (vezi aici, aici, aici, aici, aici, aici sau aici). În ultimii ani, ratele mari ale inflației au influențat și prețurile la bunuri și servicii, acestea fiind de 13,8% în 2022, respectiv 10,4% în 2023.
Chiar dacă inflația este un factor foarte important în scumpirea sau ieftinirea unor produse, există mai multe aspecte de care se ține cont atunci când se calculează prețul la raft al unui produs.
Prețul la raft se calculează în funcție de prețul de achiziție plătit de comerciant către furnizor, adaosul comercial și TVA-ul.
La rândul lui, la prețul de achiziție mai intră și alte taxe și cheltuieli, precum: taxe de import, comisioane, cheltuieli de transport sau manipulare și altele. Pe lângă aceste lucruri, mai există și costuri de producție care include costul materiilor prime pentru prelucrare și cheltuielile care sunt necesare pentru producția efectivă bunurilor.
Declarația lui George Simion este trunchiată. Prețurile în România sunt mari, dar în puține cazuri mai mari decât cele din Vestul Europei. În cazurile pe care le-am analizat, în România prețurile sunt în general mai mici sau cam la același nivel cu supermarketurile din străinătate. Uneori, prețurile din țara noastră sunt chiar mai mici decât reducerile din alte țări.
De asemenea, prețurile nu pot fi dictate de puterea de cumpărare dintr-o țară, dar chiar și așa, puterea de cumpărare a românilor nu este de trei ori mai mică decât în Vest (exceptând Luxemburg și Irlanda). În plus, printre aspectele care pot influența prețul unui bun se numără inflația, instabilitatea economică și diverse costuri pentru comercianți și producători.
*Foto: Facebook / George Simion
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
|
![[RDF Data]](/fct/images/sw-rdf-blue.png)
![[cxml]](/fct/images/cxml_doc.png)
![[csv]](/fct/images/csv_doc.png)
![[text]](/fct/images/ntriples_doc.png)
![[turtle]](/fct/images/n3turtle_doc.png)
![[ld+json]](/fct/images/jsonld_doc.png)
![[rdf+json]](/fct/images/json_doc.png)
![[rdf+xml]](/fct/images/xml_doc.png)
![[atom+xml]](/fct/images/atom_doc.png)
![[html]](/fct/images/html_doc.png)