| schema:text
| - O pagină de Facebook a postat o fotografie în care o femeie în vârstă, îmbrăcată în costum de baie, stă lângă o piscină.
„Bună! Eu sunt Maria din Sibiu, România. Nora mea m-a făcut de rușine pentru că port costume de baie, spunând: „Bătrâno, ascunde-ți ridurile ca să nu sperii oamenii” M-a durut atât de tare încât am decis să o învăț o lecție. Sunt o bunică de 72 de ani care vrea doar să se bucure de viață. Am un spirit tânăr. Și ce dacă? Cu toții îmbătrânim pe dinafară, dar simt că rămânem aceiași pe dinăuntru. Încă mai am acel spirit în mine”, este mesajul care circulă pe Facebook.
Postarea face trimitere la un articol publicat pe un site generalist.
Am verificat autenticitatea fotografiei cu plugin-ul Invid, care poate depista dacă o imagine sau un clip video este autentic sau realizat cu ajutorul aplicațiilor bazate pe Inteligența Artificială.
Rezultate date arată că imaginea postată a fost modificată prin metoda „Faceswap”, adică fața persoanei a fost înlocuită în această imagine.
Aceeași fotografie, însoțită de același text a mai apărut și pe site-uri în limba engleză sau germană.
Imaginile de acest tip sunt publicate din diverse motive: atragerea publicului, divertisment, satiră, propagandă politică sau dezinformare. Un studiu încearcă să explice care este impactul tehnologiei deepfake asupra încrederii publicului în materialele video. Un alt studiu examinează implicațiile deepfake-urilor asupra integrității alegerilor, evidențiind riscurile asociate cu utilizarea acestor tehnologii în manipularea opiniei publice.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică a elaborat un ghid pentru depistarea materialelor deepfake. Potrivit acestuia, există mai multe modalități pentru a putea identifica un clip sau o fotografie care au fost modificate:
Consistența iluminării: algoritmii analizează umbrele, reflexiile și modul în care lumina se reflectă pe diferite suprafețe ale feței pentru a determina dacă imaginea a fost manipulată.
-
Analiza texturii pielii: tehnicile de Deepfake adesea netezesc textura pielii sau introduc anomalii la nivelul texturii. Detectarea acestor modificări, care sunt adesea subtile și greu de observat cu ochiul liber, poate ajuta la identificarea manipulărilor.
-
Detectarea artefactelor de compresie: videoclipurile și imaginile manipulare prin IA pot prezenta artefacte de compresie unice datorită procesului de generare și compresie. Analiza acestor artefacte poate oferi indicii că materialul a fost alterat.
-
Examinarea metadatelor: Deși deepfake-urile în sine pot fi convingătoare, metadatele asociate cu un fișier video sau imagine (cum ar fi data creării, tipul camerei etc.) pot fi contradictorii sau suspecte, sugerând manipulare.
-
Factual.ro a mai publicat articole cu acest subiect. Ele pot fi accesate aici, aici sau aici.
Ținând cont de aceste date, postarea utilizatorului Facebook este falsă. Imaginea a fost modificată cu ajutorul tehnologiei „Swapface”.
|
![[RDF Data]](/fct/images/sw-rdf-blue.png)
![[cxml]](/fct/images/cxml_doc.png)
![[csv]](/fct/images/csv_doc.png)
![[text]](/fct/images/ntriples_doc.png)
![[turtle]](/fct/images/n3turtle_doc.png)
![[ld+json]](/fct/images/jsonld_doc.png)
![[rdf+json]](/fct/images/json_doc.png)
![[rdf+xml]](/fct/images/xml_doc.png)
![[atom+xml]](/fct/images/atom_doc.png)
![[html]](/fct/images/html_doc.png)