| schema:text
| - La aproape trei ani de la încheierea pandemiei de COVID-19, conspirațiile privind vaccinul continuă să se răspândească pe rețelele de socializare și să devină virale.
Una dintre acestea a fost distribuită în ianuarie 2025 de către așa numitul medic Adrian Cacovean, un utilizator Meta care promovează deseori dezinformări (vezi aici sau aici).
De această dată, utilizatorul a postat un videoclip în engleză cu ecranul unui telefon, în care cineva parcurge o listă lungă cu dispozitive intitulate „Vaccinated”. Se presupune că videoclipul a fost filmat într-un aeroport, iar dispozitivele respective ar fi, de fapt, persoane vaccinate.
„Unii din cei vaccinați au un nanocip în ei, care are un cod și este detectat la un aeroport!”, scria utilizatorul.
Această teorie nu este nouă. A mai apărut în 2021, când a fost verificată de Rappler, Full Fact, Myth Detector și Reuters, dar a mai fost verificată și de France24 în 2022 și Lead Stories în 2023.
Facem precizarea că Adrian Cacovean nu apare în registrul medicilor din România.
Ce conține videoclipul
Înainte să vorbim despre vaccinare și nanocipare, vom analiza videoclipul. Autorul clipului afișează pe telefon coduri detectate de Bluetooth și susține că acele coduri ar fi de la „nanocipurile din oamenii vaccinați”.
Vedem că folosește o aplicație de scanare a dispozitivelor BLE („BLE devices”) – care folosesc Bluetooth low energy, o tehnologie wireless concepută pentru a oferi un consum de energie mai redus și un cost mai mic.
Aplicația în sine depistează, de fapt, adresele MAC (Media Access Control) pe care orice smartphone, căști, laptop, ceas inteligent sau imprimantă o are. Fiecare dispozitiv are o adresă MAC unică, ce acționează ca o etichetă de nume atunci când dispozitivul se conectează la internet sau alte rețele, potrivit Universității din Pittsburgh.
De asemenea, adresa MAC este o secvență de 12 caractere hexazecimale (0-9 și A-F), care sunt împărțite de obicei în perechi și separate prin două puncte sau cratime, astfel: 00:1A:2B:3C:4D:5E.
În imaginea de mai jos, am evidențiat care sunt adresele MAC din videoclipul postat pe Meta:
Dacă adresele MAC (care sunt marcate cu roșu în poză) sunt unice și specifice pentru fiecare dispozitiv în parte, nu înseamnă că și numele acestora este.
France24 arată într-un videoclip că numele dispozitivului care apare atunci când scanezi dispozitivele Bluetooth din jur poate fi schimbat cu ușurință:
Deci, faptul că dispozitivele din videoclip sunt denumite „Vaccinated” (adică „vaccinat”) nu înseamnă automat că utilizatorul a depistat oameni cu nanocipuri în ei.
Vă explicăm și noi, în câteva fotografii, cum am schimbat numele unui telefon iPhone 13 din „Factual” în „Vaccinated:)” în doar câteva secunde. Am făcut acest lucru din setările telefonului, de la secțiunea About/Despre (din motive de securitate, am ascuns anumite detalii), după cum vedeți în prima imagine:
În a doua imagine, putem vedea că numele s-a schimbat în „Vaccinated:)”, în timp ce adresa MAC de Bluetooth și cea de WiFi apare separat, în formatul pe care l-am menționat anterior.
Iar în a treia imagine puteți să vedeți cum se vede schimbarea numelui dispozitivului. Am scanat dispozitivele Bluetooth din apropiere de pe un alt telefon, iar de fiecare dată când am schimbat numele acest lucru a apărut public.
Nanocipuri la persoanele vaccinate
Utilizatorul Facebook care a postat videoclipul a mai spus că unii dintre cei vaccinați ar avea un nanocip în ei.
Factual a mai verificat în trecut ipoteza conspiraționistă că vaccinurile anti-COVID ar fi fost folosite pentru injectarea populației cu „nanoroboți”. Verdictul a fost fals, astfel de teorii fiind respinse de comunitatea științifică. Factual a arătat că nanotehnologia în vaccinurile mARN se referă doar la mărimea lipidelor, numite și grăsimi, care învelesc mARN-ul din vaccin pentru a nu fi distrus de corp și a putea transmite organismului persoanei vaccinate instrucțiunile necesare pentru a crea mecanismul de apărare împotriva virusului. Mai multe detalii aici.
În verificarea lor, jurnaliștii de la France24 l-au contactat pe Olivier Ezratty, un consultant tech specializat în tehnologii cuantice, care a explicat de ce nu e posibil să injectezi capabilități Bluetooth într-o persoană, în acest fel. El a explicat că dispozitivul are câțiva milimetri lățime și câțiva centimetri lungime, deci nu ar putea să încapă în acul unei seringi, dar și că tehnologia Bluetooth are nevoie de un senzor, o baterie și o antenă pentru a funcționa.
„Un cip Bluetooth de unul singur nu poate face nimic. Trebuie să fie conectat cu alte dispozitive pentru a fi utilizabil. Deci așa ceva nu există”, a spus Ezratty. A precizat și că există cercetări care implică amplasarea de senzori pe corpul uman, dar acei senzori există din motive întemeiate:
„De exemplu, există senzori care măsoară glicemia la diabetici. Aceștia sunt în general externi, cu un ac minuscul care intră în piele și care trimite informații prin Bluetooth. Dar nu se injectează cu o seringă. Este un sistem cu un senzor de mărimea unei monede”, a adăugat Olivier Ezratty.
CONCLUZIE
Afirmațiile sunt false. Videoclipul analizat arată doar dispozitivele detectate în apropiere și nu aduce dovezi care să demonstreze că oamenii au fost injectați cu microcipuri prin vaccin.
|
![[RDF Data]](/fct/images/sw-rdf-blue.png)
![[cxml]](/fct/images/cxml_doc.png)
![[csv]](/fct/images/csv_doc.png)
![[text]](/fct/images/ntriples_doc.png)
![[turtle]](/fct/images/n3turtle_doc.png)
![[ld+json]](/fct/images/jsonld_doc.png)
![[rdf+json]](/fct/images/json_doc.png)
![[rdf+xml]](/fct/images/xml_doc.png)
![[atom+xml]](/fct/images/atom_doc.png)
![[html]](/fct/images/html_doc.png)