| schema:text
| - Un utilizator Facebook a făcut o postare în care susține, printre altele, următoarele: „În cel mai recent raport World Economic Outlook, România este în categoria economiilor emergente, adică în curs de dezvoltare. Mai mult, creșterea economică din Ucraina, spre exemplu, va fi de 2% în 2026, iar a României de numai 0,7%. ”.
Aceasta continuă cu „În același timp, Bulgaria va intra în zona țărilor avansate economic”.
Prognozele FMI pentru România și Ucraina
România
Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus prognoza de creștere economică a României pentru 2026, de la 1,4% la 0,7%, însă estimează o accelerare a economiei în 2027, când avansul ar urma să ajungă la 2,5%, potrivit celor mai recente date ale din raportul „World Economic Outlook” (WEO), publicat pe 14 aprilie 2026.
Conform unui raport detaliat al FMI, din noiembrie 2025, privind economia României, aceasta traversează o perioadă de creștere lentă, pe fondul unor dezechilibre acumulate în timp.
În principal, statul cheltuie semnificativ mai mult decât încasează, iar economia, per ansamblu, importă mai mult decât exportă.
Pentru a corecta aceste probleme, autoritățile sunt nevoite să adopte măsuri de consolidare fiscală, cum ar fi creșteri de taxe sau limitarea cheltuielilor, care sunt necesare pentru stabilitate, dar au ca efect încetinirea ritmului de creștere pe termen scurt.
În paralel, inflația rămâne relativ ridicată, ceea ce erodează puterea de cumpărare și temperează consumul, unul dintre principalii piloni ai economiei românești, menționează analiza FMI.
Deși investițiile, în special cele finanțate din fonduri europene, pot susține activitatea economică, ele nu sunt suficiente pentru a compensa integral aceste presiuni.
În consecință, FMI estimează o creștere moderată în anii următori, subliniind totodată că riscurile sunt orientate mai degrabă în sens negativ, în funcție de cât de eficient vor fi implementate reformele și ajustările necesare.
Ucraina
Între timp, pentru Ucraina, creșterea economică prognozată de FMI pentru 2026 este de 2%, cu 0,2% mai mult decât procentul din 2025, anume 1,8%.
Important de menționat este că, în 2022, în urma războiului, economia Ucrainei a scăzut cu 28,8%, conform acelorași date.
În 2023, economia ucraineană a crescut cu 5,5%, ritmul creșterii economice urmând să scadă în următorii ani, până în 2026, când s-a stabilizat.
Conform unui comunicat de presă al FMI din noiembrie 2025, care anunța un ajutor de 8,1 miliarde dolari Ucrainei, cu scopul evitării unei crize economice majore, situația din țara vecină este una precară.
În comunicat se menționează că economia Ucrainei încă se menține pe linia de plutire, dar în mare parte datorită sprijinului extern. În ciuda războiului cu Rusia, statul reușește să funcționeze.
Totuși, această stabilitate este fragilă și depinde de ajutorul financiar primit din afară.
FMI mai evidențiază că economia este afectată de distrugeri, mai ales în infrastructura energetică, și de incertitudinea continuă. Activitatea economică este redusă, investițiile sunt limitate, iar statul are nevoie de sume foarte mari de bani în fiecare an doar pentru a-și acoperi cheltuielile de bază.
Cu alte cuvinte, creșterea economică a Ucrainei nu înseamnă o depășire a economiei românești, în termeni reali, ci o creștere relativ la propriile performanțe. Economia Ucrainei a fost grav afectată de război și încă nu și-a revenit la nivelul de dinainte de 2022.
Bulgaria care trece „în eșantionul următor”
În ceea ce privește creșterea economică a Bulgariei, aceleași date FMI prognozează o creștere a economiei de 2,8% în 2026, în scădere față de 3,1% în 2025, trendul descrescător continuând și în 2027, când economia bulgară ar urma să crească cu doar 2,5%.
Conform FMI, instituția clasifică țările în două feluri: economii avansate și economii emergente și în curs de dezvoltare.
Conform aceluiași raport FMI din 2026, Bulgaria este considerată de FMI o țară cu o economie avansată, după ce pe 1 ianuarie 2026 a fost adoptat euro, ca monedă oficială în țara vecină.
Adopția euro ca monedă oficială a fost unul dintre principalele motive pentru care clasificarea Bulgariei s-a schimbat, de la economie emergentă, la economie avansată, arată raportul menționat mai sus.
Raportul menționează România ca fiind o țară cu o economie emergentă și în curs de dezvoltare.
În 2007, când România a semnat Tratatul de aderare la UE, țara noastră și-a asumat obligația să adopte moneda euro, dar fără un termen fix.
Inițial, România a propus ca moneda să fie adoptată în jurul anilor 2014-2015, însă criza economică din 2008 a periclitat aceste planuri, arată un raport detaliat al Băncii Centrale Europene (BCE).
În 2018, Guvernul României lansa un raport numit „Planul național de adoptare a monedei euro” , în care se menționa că adoptarea euro este un proces de reforme economice majore, precum corectarea dezechilibrelor macroeconomice, reducerea decalajelor față de economiile din zona euro și reforme structurale (fiscale, infrastructură, competitivitate).
În document se menționa 2024 ca fiind anul în care acest proces ar fi trebuit să fie terminat, iar 2020-2021 fiind perioada în care România ar urma să adere la MCS II (Mecanismul cursului de schimb II), sistemul UE care stabilește și menține stabilitatea cursului de schimb între euro și monedele țărilor din afara zonei euro, pregătindu-le pentru adoptarea euro.
În 2023, ministrul Finanțelor din acea perioadă, Adrian Câciu, anunța că România ar fi urmat să adopte euro în 2029, țara noastră urmând să adere la MCS II în 2026. Tot în acea perioadă, Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 36/2023, care vizează măsuri pentru pregătirea aderării, inclusiv aspecte legate de fondurile europene și comitetele interministeriale.
În 2025, România nu îndeplinea niciunul dintre criteriile de convergență (inflație scăzută, deficit bugetar sub 3% din PIB, datorie publică sub 60% din PIB, stabilitatea cursului de schimb, rate ale dobânzilor stabile), conform unui raport al BCE din iunie 2025.
Raportul BCE pune în special accentul pe legislația românească, care nu este compatibilă cu cerințele zonei euro, încă.
În 2026, România nu a aderat încă la MCS II.
Rapoarte ale BCE din 2022 și 2024 prezintă diferențe semnificative în modul în care România și Bulgaria au planificat procesul de aderare la euro. Spre exemplu, în 2024, Bulgaria era deja într-un stadiu avansat al aderării (participa la MCS II încă din 2020 și îndeplinea majoritatea criteriilor), în timp ce România se afla încă într-o etapă preliminară, fără calendar clar și cu mai multe criterii neîndeplinite.
Ajutorul financiar al României pentru Ucraina
Factual a mai documentat subiectul ajutorului financiar oferit de România către Ucraina, începând cu războiul din 2022 (articole aici și aici).
Potrivit unei note a Parlamentului European (menționate într-un raport al Consiliului Fiscal) și datelor Institutului Kiel privind economia mondială, România a sprijinit Ucraina cu aproximativ 1,91 miliarde de euro între februarie 2022 și decembrie 2025, din care 0,54 miliarde provin din fonduri publice naționale, restul fiind finanțare din partea UE. Suma este foarte departe de cea menționată în postarea verificată, adică 7 miliarde de euro.
Concluzie
Afirmațiile utilizatorului Facebook sunt lipsite de context. Deși cifrele menționate de acesta sunt adevărate, utilizatorul nu menționează că, în 2022, economia Ucrainei a scăzut cu aproape 30%, din cauza războiului provocat de Federația Rusă. Diferența nu a fost recuperată nici acum.
Ritmul de creștere a economiei ucrainene, după 2022, a scăzut constant până în 2026, când prognoza FMI arată o stabilizare.
Economia Ucrainei încă se află în război și încearcă să se mențină pe linia de plutire, spune FMI, menționând că importanța sprijinului extern în actuala economie ucraineană.
De asemenea, ajutorul financiar oferit de România către Ucraina, din 2022 până în prezent, este de aproximativ 2 miliarde euro, nu 7 miliarde.
|
![[RDF Data]](/fct/images/sw-rdf-blue.png)
![[cxml]](/fct/images/cxml_doc.png)
![[csv]](/fct/images/csv_doc.png)
![[text]](/fct/images/ntriples_doc.png)
![[turtle]](/fct/images/n3turtle_doc.png)
![[ld+json]](/fct/images/jsonld_doc.png)
![[rdf+json]](/fct/images/json_doc.png)
![[rdf+xml]](/fct/images/xml_doc.png)
![[atom+xml]](/fct/images/atom_doc.png)
![[html]](/fct/images/html_doc.png)