| schema:text
| - Sursa afirmației: Facebook
În timpul unei luări de cuvânt la o ședință a Camerei Deputaților din 22 octombrie, deputatul AUR Sorin-Titus Muncaciu a menționat că, în timpul pandemiei, nu au existat date despre reacții adverse în rapoarte.
Acesta a postat pe Facebook un extras din ședința parlamentară alături de următorul text:
„În plină pandemie, datele reale despre morbiditate, mortalitate și reacții adverse nu s-au regăsit în rapoarte. 1.238 de complicații după vaccin au fost ignorate. De ce? Pentru că metodologia și raportarea au fost făcute greșit sau deloc.
Fiecare dintre noi cunoaște pe cineva care a suferit în urma acestor decizii. Și totuși, oficial, sunt „o sută și ceva de cazuri”. E absurd.
Voi continua să vorbesc despre asta, chiar dacă unora nu le convine. Digitalizarea nu rezolvă nimic atâta timp cât adevărul este blocat”
Care este numărul real de reacții adverse raportate, după vaccinare, între 2020 și 2023 și cum a avut loc raportarea.
Pandemia cauzată de COVID-19 a debutat pe teritoriul României în 2020 și s-a încheiat în 2023, când Comitetul Național pentru Situații de Urgență a hotărât încetarea stării de risc epidemiologic și biologic cauzate de virus.
Am cerut Ministerului Sănătății numărul total de reacții adverse raportate în timpul perioadei pandemice.
„În perioada 2020-2023, pe teritoriul României, au fost raportate 20.108 reacții adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) apărute în urma vaccinării împotriva COVID-19. Pentru cele 20.108 de RAPI a fost înregistrat un cumul de 42.686 de manifestări clinice, deoarece un caz de RAPI poate avea simptome manifestate pentru unul sau mai multe aparate și sisteme”, ne-a transmis ministerul.
Cele mai multe manifestări au fost tulburări generale și la nivelul locului de administrare (14.047), urmate de tulburări ale sistemului nervos (11.479), tulburări scheletice și ale țesutului conjunctiv (7.957), tulburări gastrointestinale (3.009) și anxietate (2.359), conform răspunsului transmis de minister.
Instituția ne-a transmis și că, în această perioadă, în cazul deceselor raportate ca posibile reacții adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) nu s-a confirmat o legătură directă între vaccinare și cauza decesului.
Vaccinarea s-a desfășurat în trei etape, pe măsură ce dozele de vaccin au devenit disponibile.
Prima etapă a început la sfârșitul anului 2020 pentru personalul medical și angajații din domeniile critice. Etapele doi și trei au debutat în 2021.
La fel ca în cazul oricărui medicament, au existat efecte adverse în rândul populației și în cazul acestor vaccinuri. Totuși, raportat la numărul total de imunizări, acestea au fost rare și în mare majoritate minore.
Datele oferite de minister se bazează pe raportări ale Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), instituția responsabilă de centralizarea și raportarea unor astfel de evenimente.
Factual.ro a contactat și INSP pentru a lămuri cum a fost realizată raportarea reacțiilor adverse în timpul pandemiei.
„În scopul colectării şi corelării datelor furnizate de autoritățile şi instituțiile publice implicate în monitorizarea infecției cu virusul SARS-CoV-2, precum şi în scopul evidenței persoanelor confirmate şi a deceselor produse de infecția cu virusul SARS-CoV-2, Ministerul Sănătății utilizează aplicaţia informatică Corona Forms dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), la solicitarea şi în conformitate cu cerințele Ministerului Sănătății (ordinul nr. 1829 din 27 octombrie 2020)”, ne-a transmis INSP.
Am întrebat și dacă au existat instanțe în care INSP să nu fi respectat metodologia de raportare a cazurilor de RAPI, iar acest lucru să fi condus la omiterea a peste 1.000 de astfel de evenimente din rapoarte.
„Raportarea cazurilor de RAPI s-a făcut în perioada 2020-2023 conform metodologiilor publicate pe site-ul INSP. De asemenea, întărim afirmația că metodologia de RAPI a fost şi este respectată, toate cazurile raportate fiind evaluate, investigate şi clasificate conform definițiilor precizate în aceasta”, ne-a mai spus instituția.
INSP raportează săptămânal și lunar evoluția bolilor infecțioase pe teritoriul României. Instituția prezintă și rapoarte anuale, ce cuprind inclusiv numărul de reacții adverse postvaccinale și defalcarea acestora pe categorii.
Conform celui mai recent raport anual al INSP, peste 8,1 milioane de români au fost vaccinați împotriva COVID-19 până la începutul lui 2024. Procentul celor care au raportat o reacție adversă a fost sub 0,3% din numărul total de persoane vaccinate.
Afirmația deputatului Sorin-Titus Muncaciu este falsă. Există o evidență clară a reacțiilor adverse ce au avut loc după vaccinarea împotriva COVID-19 în timpul pandemiei, conform datelor oficiale. Aceste reacții au fost într-un număr mai mare decât 1.238, iar raportarea a avut și are loc în continuare după standarde clar stabilite.
Ele s-au manifestat la un procent mic din numărul total de persoane vaccinate și nu ni s-a confirmat existența a peste 1.000 de astfel de reacții care să fi fost ignorate sau neraportate.
|
![[RDF Data]](/fct/images/sw-rdf-blue.png)
![[cxml]](/fct/images/cxml_doc.png)
![[csv]](/fct/images/csv_doc.png)
![[text]](/fct/images/ntriples_doc.png)
![[turtle]](/fct/images/n3turtle_doc.png)
![[ld+json]](/fct/images/jsonld_doc.png)
![[rdf+json]](/fct/images/json_doc.png)
![[rdf+xml]](/fct/images/xml_doc.png)
![[atom+xml]](/fct/images/atom_doc.png)
![[html]](/fct/images/html_doc.png)