| schema:text
| - Despre
-
Toate Verificările
-
Resurse
-
Proiecte speciale
-
Blog
-
Contact
-
În 17 februarie, un utilizator Facebook a ironizat încălzirea globală și a sugerat că acest fenomen nu ar exista în România, fiindcă temperaturile au scăzut.
Postarea include o imagine cu prognoza meteo pentru București, unde se arată temperaturi minime de până la -12 grade Celsius pentru perioada 17-24 februarie, iar la descriere scrie: „Săriți și distribuiți pentru a afla toată lumea că a năvălit încălzirea globală în România…”.
Conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), aproape tot teritoriul României se află sub avertizare de cod galben de „vreme deosebit de rece” și „nopți și dimineți geroase”.
Concret, în cea mai mare parte a țării, temperaturile minime se încadrează în această perioadă între -10 și -18 grade Celsius, iar în unele zone temperatura se menține între 0 și -6 grade și în timpul zilei.
Această scădere mare de temperatură a fost raportată și în Grecia (vezi aici și aici), unde Serviciul Național de Meteorologie EMY a emis un avertisment de vreme severă. Meteorologii din Grecia au denumit fenomenul „Coral” și au transmis că acesta va afecta părți din Europa, mai ales în Sud-Est, și Orientul Mijlociu.
Încălzirea globală
Factual.ro a făcut verificări legate de încălzirea globală în nenumărate rânduri, inclusiv afirmații care ar sugera că fenomenul încălzirii climatice nu se confirmă în România din cauza temperaturilor fluctuante care nu ar fi în conformitate cu previziunile specialiștilor în domeniu.
Atunci am arătat (aici și aici) că este important să facem distincția între vreme și climă când ne referim la încălzirea globală.
Vremea se referă la condițiile atmosferice pe termen scurt, în timp ce clima se referă la modelele meteorologice într-o regiune pe termen lung. Chiar dacă unele perioade de timp pot înregistra temperaturi mai scăzute sau mai ridicate decât în mod obișnuit, acestea nu contrazic fenomenul încălzirii globale.
Încălzirea globală are legătură cu creșterea temperaturilor medii ale Pământului pe termen lung, iar perioadele scurte de vreme atipică nu sunt suficient de relevante pentru a trage concluzii despre schimbările climatice globale. Este important să luăm în considerare datele științifice pe termen lung pentru a înțelege impactul încălzirii globale și schimbările climatice.
Schimbările climatice cuprind încălzirea globală, dar se referă la o gama mai largă de schimbări care se petrec pe planetă. Organizația Națiunile Unite arată că deși mulți oameni consideră că schimbările climatice înseamnă în principal temperaturi mai mari, consecințele acestui fenomen includ de fapt, printre altele, secete intense, deficit de apă, incendii grave, creșterea nivelului mării, inundații, topirea gheții polare, furtuni catastrofale și scăderea biodiversității.
Aceste consecințe survin în principal în urma încălzirii, care este cauzată mai ales de arderea combustibililor fosili de către oameni și de eliberarea gazelor cu efect de seră în atmosferă.
Pe măsură ce emisiile de gaze cu efect de seră acoperă Pământul, ele captează căldura soarelui, lucru care duce la încălzirea globală și inclusiv schimbări climatice. Asta înseamnă că temperaturile mai calde de-a lungul timpului schimbă tiparele vremii și perturbă echilibrul obișnuit al naturii.
NASA a punctat că volumul ridicat al gazelor cu efect de seră a dus inclusiv la creșterea frecvenței și intensității evenimentelor meteorologice extreme, în baza unui raport al Grupului Interguvernamental de Schimbări Climatice (IPCC) al ONU.
Într-un articol InfoClima, dr. Bogdan Antonescu, cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului din România, specializat în domeniul meteorologiei și climatologiei, abordează mitul conform căruia vremea rece dovedește că încălzirea globală nu este reală.
Cercetătorul explică faptul că încălzirea globală și schimbările climatice nu înseamnă că nu vom mai avea vreme rece, ba chiar în anumite situații fenomenele extreme pot fi amplificate din acest motiv.
„De exemplu, perturbările vortexului polar, probabil legate de încălzirea Arcticii, pot face ca aerul rece să ajungă în regiuni precum America de Nord sau Europa. În același timp, încălzirea globală se referă la tendința pe termen lung de creștere a temperaturii medii globale, nu la absența zilelor reci. Datele colectate global arată în mod constant această tendință de încălzire, chiar dacă regional există perioade caracterizate de temperaturi scăzute”, explică dr. Bogdan Antonescu.
Într-un alt material, Factual a scris că, pe baza unei analize InfoClima care vizează perioada 2006-2021, temperaturile medii pentru marile orașele (București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași și Constanța) sunt în creștere. Creșterile de temperatură, care sunt diferite în funcție de zonă, sunt determinate de încălzirea globală, conform cercetătorilor.
De asemenea, este important să menționăm că ultimii zece ani (perioada 2015-2024) au fost înregistrați ca cei mai călduroși din istorie. Mai mult decât atât, în 2024 a fost depășit pragul de 1,5°C temperatura medie globală, limita sigură stabilită în Acordul de la Paris pentru acest secol față de nivelurile preindustriale (anii 1850-1990), conform Organizației Meteorologice Mondiale.
În 2024 a fost realizat și un studiu ClimaMeter privind fenomenele extreme care au dus la inundațiile din 30-31 august din România, zona Constanța-Mangalia. Cercetătorii au concluzionat că evenimentul a fost „oarecum neobișnuit” și că modificările în precipitații care au dus la inundații pot fi atribuite în mare parte schimbărilor climatice, iar „variabilitatea naturală a climei a avut probabil un rol modest”.
În concluzie, postarea este lipsită de context și induce utilizatorii în eroare. Nu putem lega încălzirea globală de starea vremii, având în vedere că este vorba despre două concepte total diferite. În plus, încălzirea globală nu elimină fenomenele extreme, ci în anumite cazuri acestea pot deveni chiar mai severe din această cauză. Faptul că încălzirea globală poate să existe chiar dacă avem și vreme rece a fost explicat și confirmat de comunitatea științifică din lume (vezi aici, aici, aici, aici, aici și aici).
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
|
![[RDF Data]](/fct/images/sw-rdf-blue.png)
![[cxml]](/fct/images/cxml_doc.png)
![[csv]](/fct/images/csv_doc.png)
![[text]](/fct/images/ntriples_doc.png)
![[turtle]](/fct/images/n3turtle_doc.png)
![[ld+json]](/fct/images/jsonld_doc.png)
![[rdf+json]](/fct/images/json_doc.png)
![[rdf+xml]](/fct/images/xml_doc.png)
![[atom+xml]](/fct/images/atom_doc.png)
![[html]](/fct/images/html_doc.png)