| schema:text
| - Despre
-
Toate Verificările
-
Resurse
-
Proiecte speciale
-
Blog
-
Contact
-
Într-o postare pe Facebook, un utilizator a contestat în 10 decembrie decizia Curții Constituționale a României de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale. Mai exact, textul postării este următorul:
„Când ești instrument util, te-apuci și scrii ca prostul într-o decizie CCR despre o Declarație inexistentă care ar fi fost adoptată în ziua în care tu ai omorat orice urmă de democrație în România.
Comisia de la Veneția NU a adoptat nicio DECLARAȚIE pe 06 DECEMBRIE 2024. Așa că instrumentele utile de la CCR au citat în monstruoasa hotărâre dintr-o declarație inexistentă (…)
Chiar dacă prin reducere la absurd ar fi existat Declarația aia, nu puteai tu CCR să te sesizezi din oficiu și să anulezi pe nimic hotărârea definitivă pe care ai încălcat-o.
Decizia CSAT era de notorietate încă din 28.11.2024. Așa că dacă instrumentele utile din CCR ar fi considerat că ar avea vreo importanță în validarea rezultatelor primului scrutin: NU LE VALIDAU PE 02 DECEMBRIE 2024. ASTA ÎNSEAMNĂ ÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI SECURITĂȚII JURIDICE.”
Ulterior, utilizatorul a editat postarea și a spus că declarația Comisiei de la Veneția a fost publicată după o oră după ce i-a apărut postarea „și scrie data: 10.12.2024”.
Elena Radu a mai spus, apoi, într-o altă postare că ceea ce scrie ea pe Facebook contează, insinuând că acesta ar fi motivul pentru care Comisia de la Veneția ar fi publicat declarația la care făcuse referire CCR: „Să nu credeți voi că nu contează ce scriu eu pe aici Iete cum apăru decizia pe site ul Comisiei de la Veneția. Data? 10.12.2024 Hai cu microfilmul!”
În postarea de Facebook, Elena Radu făcea inițial referire la hotărârea nr 32/2024 adoptată de Curtea Constituțională în 6 decembrie privind anularea procesului electoral pentru alegerea președintelui României din anul 2024.
Această decizie a fost luată după ce documentele Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) privind modul în care s-a desfășurat campania lui Călin Georgescu au fost desecretizate, după ce Asociațiile Funky Citizens, Declic și alte ONG-uri au cerut acest lucru.
După desecretizare, CCR a analizat din nou situația primului tur al alegerilor prezidențiale, dar nu pentru că s-a sesizat din oficiu, ci în baza unei noi cereri de anulare din partea candidatului Cristian Terheș și în baza unei petiții a Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA).
Din acest motiv Curtea Constituțională a ajuns să adopte hotărârea de anulare a întregului proces electoral, hotărâre care notează la punctul 10 că:
„Statul are o responsabilitate pozitivă de a preveni orice interferență nejustificată în procesul electoral prin raportare la principiile constituționale. Pe de altă parte, statul are și datoria de neutralitate, care include și obligația de a întări reziliența alegătorilor, inclusiv prin conștientizarea electoratului cu privire la utilizarea tehnologiilor digitale în cadrul alegerilor, în special prin furnizarea de informații și sprijin adecvat. Prin urmare, statul trebuie să facă față provocărilor și riscurilor generate de campaniile de dezinformare organizate, de natură să afecteze integritatea proceselor electorale [a se vedea, în acest sens, și pct. 14, 17 și 20 din Declarația interpretativă a Codului de bună conduită în materie electorală privind tehnologiile digitale și inteligența artificială, adoptată de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), la 6 decembrie 2024]”.
Într-adevăr, Declarația a fost făcută publică pe site-ul Comisiei de la Veneția abia pe 10 decembrie, însă asta nu înseamnă că ea nu exista înainte de această dată.
Potrivit Comisiei de la Veneția, Declarația interpretativă a Codului de bune practici în materie electorală în ceea ce privește tehnologiile digitale și inteligența artificială a fost aprobată în 5 decembrie 2024, la Veneția, de Consiliul pentru Alegeri Democratice, în cea de-a 81 reuniune.
De asemenea, se notează că Declarația a fost adoptată și de Comisia de la Veneția în sesiunea plenară cu numărul 141, în perioada 6-7 decembrie.
Doar pentru că declarația nu a fost făcută publică pe site-ul Comisiei de la Veneția chiar în ziua în care a fost adoptată nu înseamnă că aceasta nu a fost discutată și adoptată în timpul ședinței din 6 decembrie.
Adoptarea declarației a fost notată și în rezumatul sesiunii plenare care a fost redactat pe 9 decembrie, aici.
Vedem că și alte documente (aici și aici) discutate în 6-7 decembrie de Comisia de la Veneția au fost publicate abia în 11 decembrie. În fapt, vedem aici că documentele legate de ședința Comisiei au început să fie publicate abia după data de 9 decembrie.
Totodată, știm că Declarația respectivă se afla pe agenda a Comisiei de la Veneția pentru sesiunea plenară din 6-7 decembrie.
În concluzie, afirmațiile făcute în postarea de pe Facebook sunt false. Comisia de la Veneția a adoptat declarația în cauză în sesiunea plenară din 6-7 decembrie, însă aceasta a fost făcută publică pe site-ul instituției doar câteva zile mai târziu, aspect care nu are legătură cu faptul că un internaut a scris despre asta pe Facebook. Informații legate desprea această declarație apăreau deja pe site-ul Comisiei. În ceea ce privește CCR , instituția nu s-a sesizat din oficiu, ci a anulat alegerile la cererea unui candidat la prezidențiale și la cererea SNSPA, în contextul desecretizării documentelor CSAT la data de 4 decembrie.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
|
![[RDF Data]](/fct/images/sw-rdf-blue.png)
![[cxml]](/fct/images/cxml_doc.png)
![[csv]](/fct/images/csv_doc.png)
![[text]](/fct/images/ntriples_doc.png)
![[turtle]](/fct/images/n3turtle_doc.png)
![[ld+json]](/fct/images/jsonld_doc.png)
![[rdf+json]](/fct/images/json_doc.png)
![[rdf+xml]](/fct/images/xml_doc.png)
![[atom+xml]](/fct/images/atom_doc.png)
![[html]](/fct/images/html_doc.png)